Slider
  1. Home
  2. /
  3. 4. O lume diferită
  4. /
  5. 4.4. Biologia sintetică

Biologia sintetică

Dezvoltată lent încă din anii 80, biologia sintetică a înaintat rapid abia după descoperirea în anul 2012 a tehnologiei CRISPR/Cas9 care permite editarea unui genom la sub 100$/genă. Descoperirea acestei tehnologii, făcută de către Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier (laureate ale Premiului Nobel în 2020) permite ca toate cunoștințele dobândite după cartografierea în anul 2003 a genomului uman și avansul făcut în domeniul secvențierii oricărui genom animal sau vegetal să poată fi fructificate prin editarea ADN-ului.

Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier (CRISPR/Cas9 - 2012, Premiul Nobel 2020)
previous arrow
next arrow
Slider

Principalele categorii de aplicații dezvoltate sau pentru care se lucrează în prezent sunt:

  • Medicina umană, în special pentru vindecarea bolilor genetice, a cancerului, a diabetului și distrofiei musculare
  • Prelungirea vieții
  • Agricultură (ameliorarea speciilor și plantelor existente și crearea se specii noi)
  • Crearea de specii noi de bacterii capabile să asigure fabricația în industria farmaceutică, în industria alimentară sau în industria combustibililor și a materialelor noi
  • Antivirale
  • Medicina veterinară

Pentru cine are răbdarea și interesul să urmărească acest video până la capăt, el spune mult despre biologia sintetică și vine din partea unuia dintre cei mai importanți oameni în domeniu, profesorul George Church, membru al echipei care a secvențiat genomul uman, cel care a realizat în 2009 ribozomul sintetic și cel care predă și lucrează acum la Universitatea Harvard în diferite proiecte majore în biologia sintetică.

Slider

Chiar dacă tehnologiile care s-au dezvoltat și diversificat în ultimii opt ani permit abordarea genomului unei ființe la costuri foarte mici și chiar dacă există nenumărate laboratoare la care se pot comanda molecule , știința de a face concret modificări în structuri complexe ține de cunoașterea perfectă a funcționalităților secvențelor ce urmează a fi modificate și de influența pe care o modificare o poate avea la nivelul întregii celule. Iar aici, cercetarea este abia la începutul ei, iar faptul că în România există un număr important de oameni capabili să desfășoare asemenea activități de cercetare, este o oportunitate pe care ar fi foarte greșit să o ratăm. De exemplu, nu există la nivel global suficientă capacitate de cercetare pentru toate bolile cu o cauză genetică. Cum secvențele sintetice din biologia celulară fac obiectul patentării, o soluție de acest fel asigură un monopol de 12 ani deținătorului brevetului și asta înseamnă o valoare adăugată foarte mare și când e vorba de tratamentul unei boli și atunci când vorbim de specii de plante sau animale sau de bacterii care produc medicamente, materii prime sau pur și simplu proteine de uz general.

Cu patru ani în urmă s-a reușit introducerea a încă două litere în codul genetic, obținându-se astfel primul organism non-terestru. Acum doi ani s-a ajuns la ADN pe 8 litere și practic se poate construi un ADN pe un număr par de oricâte litere. Asta aduce o revoluție în lumea proteinelor, deoarece împreună cu ribozomul sintetic al lui Church se pot realiza organisme unicelulare care pot asambla o varietate oricât de mare de aminoacizi, producând astfel proteine inexistente în natură cu aplicații industriale extrem de variate.

Whatsapp