[tdc_zone type=”tdc_content”][vc_row][vc_column][td_block_text_with_title]
- Home
- /
- 4. O lume diferită
- /
- 4.6. Științele creierului
[/td_block_text_with_title][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][td_block_text_with_title]
Științele creierului
[/td_block_text_with_title][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”2/3″][vc_row_inner][vc_column_inner][td_block_text_with_title]
Un domeniu care s-a dezvoltat încet și cu multe poticneli în ultimul secol, științele creierului sunt azi într-un stadiu similar cu cel al genomului uman la începutul anilor 90. Adică în stadiul de cartografiere. Există două proiecte majore, primul american iar cel de-al doilea al Uniunii Europene. Adică, spre deosebire de proiectul genomului uman, cercetarea se face separat în cele două zone mari ale lumii. Proiectul american, inițiat de administrația prezidențială în anul 2013 are ca participanți National Science Foundation, National Institute for Health și DARPA (adică Defense Advanced Research Projects Agency) și IARPA (Intelligence Advanced Research Projects Activity), ceea ce sugerează și oarece aplicații militare și chiar dincolo de acestea. La el au aderat câteva institute prestigioase din Statele Unite cum ar fi Allen Institute for Brain Sciences dar și state precum Canada, Australia și Danemarca. Implicate în proiect sunt și companii private din zona tehnologiilor ca Google, Microsoft și Qualcomm. Ambele proiecte au obiective similare, dar cu ponderi diferite, proiectul European punând accentul pe aspectele informatice în timp ce proiectul american este orientat mai mult spre structurile biologice. Dacă ar fi să sintetizăm o combinație între ele, aceasta ar arăta așa:
- Cartografierea creierului uman și a activităților cerebrale
- Descifrarea mecanismelor legate de limbaj și cogniție
- Legătura dintre genetică, biologia celulară și procesele cerebrale
- Modelarea matematică și informatică a creierului uman
- Aplicații în neurologie, psihiatrie și prostetică
- Interfețe creier – sisteme informatice, inclusiv proiectarea și utilizarea unor nanodispozitive sau biodispozitive care să acționeze la nivelul neuronilor.
Cele două proiecte au remodelat științele creierului și un exemplu surprinzător este felul în care sunt mapate cuvintele dintr-o limbă. Dacă până la acest proiect se credea că limbajul este localizat în două zone ale emisferei stângi, în anul 2017, un grup de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley a constatat că vorbim despre o reprezentare a cuvintelor pe întregul neocortex. Cuvintele sunt însă legate de toate procesele cognitive. Gândim folosind cuvinte, adică. Descoperirea simplă făcută la Berkeley cu ajutorul unui RMN în timp real are, iată, implicații majore asupra descifrării mecanismelor legate de cogniție.
[/td_block_text_with_title][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_row_inner][vc_column_inner][td_block_text_with_title]
[/td_block_text_with_title][/vc_column_inner][/vc_row_inner][td_block_text_with_title]
Cele două proiecte se vor încheia peste cinci ani. Probabil că la fel cum Human Genome Project a fost continuat de proiectul ENCODE, și acestea vor avea o continuare care va încerca să răspundă numărului mare de întrebări și reașezări ale cunoștințelor legate de creierul uman.
Între timp, un număr mare de aplicații trec din laboratoarele de cercetare în zona comercială. Cele mai cunoscute sunt cele de prostetică având comandă cerebrală și cele de control cerebral al unui sistem informatic atât prin metode intruzive cât și neintruzive. Lucrurile s-au schimbat însă radical în anul 2015, atunci când Miguel Nicolelis de la Universitatea din California, Berkeley a reușit prima comunicare full duplex între două creiere de șoarece. Din acel moment s-a investit enorm în cercetare în direcția asta iar o parte masivă din investiție vine de la Mark Zuckenberg și Elon Musk.
[/td_block_text_with_title][vc_row_inner][vc_column_inner][td_block_text_with_title]
[/td_block_text_with_title][/vc_column_inner][/vc_row_inner][vc_row_inner][vc_column_inner][td_block_text_with_title]
E greu de spus în ce direcție se vor dezvolta lucrurile atunci când vorbim despre tehnologie. Deocamdată există un spațiu în care cercetarea avansează rapid și acesta este spațiul Nord American și un spațiu care încearcă să țină pasul, în special prin Germania, și acesta este spațiul Uniunii Europene, dar doar la nivelul câtorva țări.
[/td_block_text_with_title][/vc_column_inner][/vc_row_inner][/vc_column][vc_column width=”1/3″][td_block_14 category_id=”1370″ sort=”alphabetical_order” category_ids=”1370,-1376″ tag_slug=”O lume diferită”][/vc_column][/vc_row][/tdc_zone]
