Slider

Dezvoltarea ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică)

De ce?

Ce vom face atunci când lohn-ul se va încheia? Pentru că se va încheia. Pentru că forța de muncă umană este din ce în ce mai scumpă în raport cu cea robotică sau cea asigurată de inteligența artificială. China a folosit oportunitatea forței de muncă ieftine pentru a investi în învățământ, cercetare, creșterea unui număr de companii uriașe la nivel global și a unui număr imens de startup-uri. India și-a planificat deja transferul forței de muncă din IT spre domenii apropiate de acesta, în special spre inteligența artificială. Polonia procedează oarecum la fel, crescând companii de tehnologie cu acoperire europeană sau globală și de publisheri de jocuri electronice care acoperă deja o piață dincolo de granițele ei. Israelul a încheiat de un deceniu tranziția de la o țară în care domeniul principal aducător de venituri era agricultura către o țară care dezvoltă în continuu tehnologii noi și în care startup-urile tehnologice înfloresc.

Noi am avut grijă să eliminăm masiv orele de matematică și științe din școală, să alegem calea minimei rezistențe și să facem materiile ȘTIM extrem de antipatice cu obsesia de a lua cât mai multe premii la concursurile școlare. Toate semnalele de alarmă pe care le-am tras de fiecare dată au fost întâmpinate cu un val de ironii și de ridiculizări. Numai că în 10-15 ani se termină lohn-ul. Mai întâi cel din industrie, acolo unde fabricația robotică produce cam ce a produs în Statele Unite mutarea fabricilor în China în anii 90. După aceea, vor urma toate meseriile bazate pe reguli. Asta vine din progresele făcute de inteligența artificială. În call-center-e s-a întâmplat deja și acum urmează cele care utilizau multilingvismul existent în România ca pe o valoare adăugată mare a forței de muncă. Softul de traducere în timp real face aceste abilități inutile, iar call-center-ele care nu au modelul simplu al citirii de pe cartonașe (acolo tranziția la AI s-a produs deja) ci algoritmi de deep learning, încep să își facă loc din ce în ce mai mult în lumea reală. Cum vom îngloba inteligența artificială și cum se va face tranziția angajaților la noul sistem de lucru sunt aspecte pe care trebuie să le abordăm încă de pe acum.

Dar dincolo de fiecare dintre noi, ce vom însemna ca națiune într-o lume în care nu va mai fi nevoie de lohn? Sigur, putem trăi într-un model economic oarecare, sigur, va fi unul european, pentru că și Europa începe să aibă aceleași probleme. Dar vom conta măcar atât cât contăm acum?

În preambulul planului strategic pentru educație STEM al Statelor Unite lucrul acesta este expus simplu și clar în fraza „The United States has a higher education system that is the envy of the world, providing undergraduate and graduate degrees in STEM and conducting research that is an engine for American prosperity and security.” Statele Unite au produs acest document strategic în anul 2018 constatând că în ultimii 15 ani au fost depășite atât de China cât și de India în ceea ce privește absolvenții de facultate STEM in lume în condițiile în care cererea de specialiști cu un fundament STEM a crescut spectaculos chiar în Statele Unite. Datele care au produs această decizie erau din anul 2016 și ele arătau așa:

Caption
Numărul absolvenților de învățământ superior ȘTIM (mii de persoame)
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.
Ponderea absolvenților de învățământ superior ȘTIM în total populație
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua.
previous arrow
next arrow
Slider

Toate aceste state au dezvoltat programme de stimulare a ȘTIM în învățământul preuniversitar și de atragere a elevilor în această direcție. Astfel, în anul 2016 National Academy of Sciences a Statelor Unite publica un document strategic legat de ȘTIM urmat în anul 2017 de un document privind formarea resursei umane în ȘTIM.

În primăvara anului 1950, al 81-lea Congres al Statelor Unite decidea înființarea National Science Foundation (NSF) ca o instituție publică independentă sub controlul Congresului.  Decizia venită după cel de-Al Doilea Război Mondial reflecta dorința de accelerare a progresului științific și tehnologic în Statele Unite, de pe urma lui profitând fiecare cetățean și națiunea americană în ansamblu. China a înființat National Natural Science Foundation of China adaptând modelul american la realitatea politică sin China, adică fundația are o independență relativă sub Ministerul Cercetării chinez. Cu 30 de ani în urmă Israelul înființa Israel Science Foundation utilizând un model similar cu cel american. Sunt doar câteva națiuni care au reușit să aibă rezultate științifice și tehnologice spectaculoase susținute din bugete publice. În toate aceste state există și ministere ale cercetării, iar în Statele Unite sunt acordate granturi federale care au și o componentă de cercetare și la nivelul unora dintre ministerele de linie. Diferența dintre aceste finanțări și cele ale ministerelor cercetării vine din faptul că ele sunt axate pe programe considerate strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a țărilor respective.

În Statele Unite există două entități care abordează zona ȘTIM. NSF pentru ȘTIM mai puțin științele medicale și NIH (National Institutes of Health), în subordinea Departamentului Sănătății, care coordonează și finanțează cercetarea în domeniul sănătății. NIH a finanțat de exemplu proiectul pentru cartografierea genomului uman, iar NSA proiectul pentru cartografierea creierului uman. Separarea fondurilor pentru ȘTIM de cele pentru sănătate are sens într-o țară care conduce detașat în zona cercetării, dar pentru o țară ca România este mai potrivită o entitate unică sub forma unei autorități publice independente.

Cum?

În acest domeniu nu trebuie să inventăm roata. Este suficient să adaptăm la realitățile noastre lucruri făcute și verificate în timp de națiunile care au astăzi economiile cele mai puternice. Iar dacă Statele Unite au produs o strategie pentru STEM pentru a ajunge din urmă China și India la numărul de absolvenți de ȘTIM, a făcut-o pentru că dezvoltarea rapidă a acestui domeniu este parte a prosperității societății și a asigurării securității naționale.

Atunci când ne referim la România este cazul să vorbim despre un efort coordonat în scopul:

  1. Stabilirii unui număr de direcții majore în dezvoltarea științifică și tehnologică a țării
  2. Stabilirii unor programe concrete cu finanțare multianuală
  3. Măsurarea anuală a progreselor realizate și expunerea lor publică
  4. Elaborarea unei strategii pentru formarea resursei umane în ȘTIM
  5. Stimularea interesului copiilor și elevilor pentru ȘTIM

Pentru a ajunge aici este nevoie de o lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Român pentru Știință și Tehnologie (IRST), lege pe care o voi propune în legislatura care urmează. De asemenea, am propus și este în curs de adoptare o lege pentru declararea zilei de 10 Ianuarie (ziua de naștere a lui Grigore Moisil) ca zi națională a ȘTIM, adresând astfel puțin din punctul 5.

Institutul Român pentru Știință și Tehnologie va avea un consiliu de conducere în care majoritatea să fie asigurată de reprezentanți ai Academiei Române și ai marilor universități din România (universitățile clasificate în top 1000, cel mult top 5000 mondial). Ai institutelor de cercetare științifică și tehnologică altele decât institutele Academiei Române, cu un rang mare în clasificarea mondială, și câte un reprezentant al Președinției, Guvernului, Camerei Deputaților și Senatului, precum și un reprezentant al Camerei de Comerț. Finanțarea funcționării Institutului și a programelor naționale atât pentru dezvoltarea resursei umane ȘTIM cât și a programelor majore de cercetare se va face de la bugetul de stat și va face subiectul aprobării Parlamentului. În acest scop, intenționez să înființez o comisie pentru știință și tehnologie în fiecare dintre camerele Parlamentului, comisie care să asigure înțelegerea programelor propuse de către IRST și să ofere încredere plenului atunci când este cazul adoptării bugetului IRST și aprobării uni program major nou. Numărul acestor programe va fi limitat prin lege, probabil la 5, pentru a evita un lucru care se întâmplă des la noi, adică proliferarea unor programe nesemnificative și subfinanțate.

La proiectele propuse de către IRST în cadrul fiecărui program vor putea participa (în urma unui concurs) orice entități comerciale, neguvernamentale sau publice rezidente în România, capabile să se înscrie în linia de cercetare respectivă. Rezultatele cercetării vor putea fi licențiate gratuit către orice entitate comercială cu rezidență fiscală în România.

Whatsapp